STEPHEN HAWKING, DESPRE DUMNEZEU RAI SI IAD

        Intr-un interviu acordat in exclusi­vitate ziarului britanic The Guardian, renumitul astrofizician britanic Stephen Hawking a povestit despre cum e vazuta viata dintr-un scaun cu rotile la care este imobilizat de aproape cinci decenii. "Am trait sub spectrul unei morti timpurii in ultimii 49 de ani. Nu mi-e teama de moarte, dar nici nu ma grabesc sa mor. Am atatea lucruri pe care vreau sa le fac inainte de a muri", a declarat omul de stiinta, caruia medicii i-au mai dat de trait doar cativa ani, din cauza unei scleroze laterale amiotrofice (o maladie paralizanta, progresiva) de la varsta de 21 de ani.

    Stephen Hawking (69 de ani) marturiseste ca, pentru el, creierul este, de fapt, un computer in toata regula: "un computer care inceteaza sa mai functioneze atunci cand componentele sale se defecteaza. Nu exista nici Rai, nici viata dupa moarte pentru computerele defecte; Raiul si viata dupa moarte reprezinta o poveste cu zane pentru acei oameni care se tem de intuneric". In loc sa cautam semne ascunse in viata de Apoi, mai bine cautam "cea mai mare valoare a actiunilor noastre" din viata actuala.
   De altfel, pe aceasta idee a insistat si in zilele urmatoare, in cadrul conferintei Google Zeitgeist de la Londra, unde Hawking a tinut o prezentare cu tema: "De ce suntem aici?". Abordat din punct de vedere ştiinţific, raspunsul va porni de la teza conform careia micile fluctuatii cuantice de la facerea Universului se afla la originea galaxiilor, a stelelor si, in cele din urma, a vietii oamenilor. "Stiinta arata ca, din nimic, pot sa apara, in mod spontan, diferite variante de Univers", a adaugat Hawking, fostul sef al catedrei de matematica de la Universitatea Cambridge, post detinut in trecut de personalitati de exceptie, intre care Sir Isaac Newton. Pana la urma, tot ce se afla in jurul nostru are o singura denumire: stiinta.
   "Stiinta este minunata cand ofera explicatii simple ale unor fenomene si conexiuni dintre diferite observatii. Universul este guvernat de stiinta. Dar stiinta ne spune ca nu putem rezolva ecuatiile in mod abstract. Trebuie sa ne folosim de eficienta teorie darwinista, a selectiei naturale, si sa privim spre acele societati care au mai multe sanse sa supravietuiasca".

   Autor al unor lucrari de succes, scrise cu indemanare pentru omul de rand, neinitiat in termenii greoi ai diferitelor domenii stiintifice, Stephen Hawking a devenit unul dintre cei mai populari oameni de stiinta in 1988, dupa aparitia cartii "Scurta istorie a timpului". Dupa 22 de ani, a publicat "The Grand Design", carte care a provocat un scandal urias in randurile liderilor religiosi, deoarece autorul sustinea ca nu este nevoie de o forta divina pentru a explica aparitia Universului.    sursa: Jurnalul.ro

STIINTA SI OCULTISM - MISTERUL CIFREI 13

       Doua concepte care la ora actuala par sa traverseze interesul general fara prejudecati si reprosuri - mai ales dinspre stiinte spre ocultism. Inca de la inceputurile ei, stiinta a generat si a confirmat certitudini; inca de la inceputurile sale, ocultismul a incercat sa sparga barierele ramase inca ridicate de experimentul stiintific. A fi de partea stiintei este o optiune normala si rationala; a fi de partea ocultismului, inseamna a te rataci intr-o lume abstracta lipsita, aparent, de o baza profitabila pentru evolutia cunoasterii.
    Poate oare ocultismul sa sustina un dialog serios cu stiintele? Aceasta intrebare si-o punea omul de stiinta si isi raspundea singur de regula printr-o ironie. Dar pe masura ce aventurile stiintei au sarit de pragul cunoastere-experiment-reproducere, iar un mare om Einstein spunea despre astrologie (spre exemplu), ca aceasta este "o stiinta iluminatorie", confirmand faptul ca in mod sigur "cunostintele geofizice scot in relief puterea astrelor asupra destinului terestru", lumea stiintifica a inceput sa accepte planul invizibil al misterelor asupra carora nu putem porni vreo aventura deoarece acestea "scapa legilor fizice" si nu stim caror "altor legi" apartin ele!
   O data cu intuitia lumii subcuantice si cu ipotezele privind manifestarile aparent fizice intr-o lume subatomica, s-a instalat un complex, nu de inferioritate, al stiintei, ci fata de neajunsurile care sunt generate chiar de catre evolutia cunoasterii. Ne-am pomenit asadar ca putem suferi de o "cunoastere limitata" intr-o lume care de fapt scapa, inca, unei cunoasteri care are si nostalgii integrale, totale. Ceea ce scapa cunoasterii integrale ca nazuinta si speranta, intra de fapt in ocultism. Iar ocultismul ofera solutii si "dezlegari" care pot zdruncina bunul simt al ratiunii, dar nu pot eradica interesul pasionat si curiozitatea...
   De pilda cum s-ar putea "experimenta" ciclicitatea evenimentelor supusa pur si simplu cifrei 13? Un adevar care scapa stiintei, si iata cateva argumente incontestabile oferite cu ani in urma de regretatul Florian Onitza: "Pana si zborurile spatiale sunt urmarite de acest agent misterios al destinului (cifra 13!). Dupa cum se stie, primul satelit artificial al Pamantului a fost lansat de Rusia (URSS) in anul 1957. Dupa 13 ani de la aceasta lansare, americanii au trimis primii oameni pe Luna. In 1970, in Romania, dupa doua cicluri de 13 ani de la bombardamentele din 1944, au loc inundatii catastrofale si distrugeri fara precedent. In fine, prezenta lui 13 in vietile unor personalitati politice din Rusia si SUA. Hrusciov a murit la 13 ani de la numirea sa ca prim-ministru; presedintele Nixon a plecat de la conducerea Americii în 1974, deci dupa 13 ani de la data plecarii sale de la Casa Alba, cand a fost vice-presedinte si a fost infrant in alegerile prezidentiale. Iar misteriosul 13 se face prezent si in viata lui Franco; dictatorul spaniol va epuiza trei cicluri de 13 de la preluarea puterii in Spania".
   Legat de prezenta acestei cifre in destinul istoric al societatii se poate ilustra "modelul" pe zeci de pagini. Trebuie mentionat ca acest model si ciclicitatea ca atare nu intra in nici un fel sub regula probabilistica a intamplarii, coincidentelor, ci este, sau pare, mai degraba, o "predestinare", o normare ciclica cu manifestari scadente precise. Cum s-ar putea lamuri o situatie de aceasta natura prin mijloacele stiintei?
   Spiritul cooperant dintre domenii ale cunoasterii diametral opuse incepe sa se instaureze cu lentoare. In lume au loc tot mai multe simpozioane si manifestari importante dedicate relatiei dintre stiinta si religie; acelasi lucru se intampla azi si in privinta relatiei dintre stiinta si ocultism. Toate acestea, evident, se spera ca vor intra in beneficiul cunoasterii, in beneficiul unor certitudini pe care in momentul acesta nu le avem precum am dori: rotunde si clarificatoare.               sursa:  Magazin

ENIGMA CERCURILOR SCULPTATE IN PIATRA

     Nu trece vara fara ca presa internationala sa nu se mai aduca la cunostinta aparitia vreunei alte pictograme "extraterestre", in lanurile de grau sau de porumb ale fermierilor, total depasiti de fenomen. Pana in prezent, asemenea figuri, facand, se pare, parte dintr-un mesaj codificat, prin care reprezentantii unei alte civilizatii incearca sa ne contacteze, au fost semnalate in aproape 70 de tari, inclusiv in Romania.

   Dar, in pofida a ceea ce se crede, anume ca aceste bizare "cercuri in lanuri" ar fi un apanaj al deceniilor trecute, iata ca, din indepartata China ne parvine o veste socanta: intr-o regiune extrem de izolata din Tara Marelui Zid, de aproape sapte ori mai mare decat Marea Britanie si situata nu departe de granita cu Mongolia, arheologii de la Beijing au identificat mai multe pictograme sculptate in piatra, pictograme care contin multe elemente identice cu cele ale modernelor figuri plasmuite in lanuri. Dupa cum apreciaza specialistii chinezi, vechimea acestor sculpturi  ar putea fi de aproximativ 2500 de ani! Partea mai ciudata este ca, in zilele noastre, China nu s-a numarat printre tarile unde enigmaticul fenomen a fost raportat. "Expeditia noastra a descoperit 21 de asemenea sculpturi ridicate pe vaile ce marginesc masivul Qinghe, si intinse pe o suprafata arida, de circa 40 km patrati, declara Zhang Hui, un cunoscut cercetator de la muzeul Xinjiang, supranumit de presa locala "omul misterelor" pentru pasiunea sa neasemuita fata de tot ce este enigmatic.

   Zhang spune ca, daca in tarile occidentale, numeroase "cercuri" s-au dovedit a fi falsuri, realizate de tineri pusi pe sotii, anticele figuri sculptate pe solul chinez sunt cu siguranta ceva cat se poate de serios. "Cei care au trait in acele timpuri au fost, probabil, inspirati de cercuri in lanuri autentice, adica realizate de o inteligenta superioara (ei credeau, de altfel, ca cercurile sunt create de zei) si au inteles importanta lor, dar fiindca nu au putut descifra mesajul ce li se transmitea prin intermediul lor, le-au imortalizat in piatra, cu speranta ca in viitor se va gasi cheia acestui mesaj.
   Aceste pictograme, realizate poate chiar pe locul unde aparusera ele initial, in lanurile de semanaturi (in urma cu doua milenii, regiunea nu fusese inca lovita de ariditate), dovedesc ca fenomenul este cu mult mai vechi decat se credea pana acum. In privinta celor ce au ridicat aceste aglomerari de pietre, Zhang crede ca este vorba nu de chinezi, ci de stramosii unei populatii care, mai tarziu, a migrat catre Europa, scitii aflati, pentru secole, si pe teritoriul tarii noastre. "Acesti nomazi le numeau cercuri magice si erau convinsi ca daca membrii unui alt trib le-ar fi atins, ei ar fi fost imediat tinta maniei zeilor".                sursa: Magazin