MISTERELE DIN TRIUNGHIUL BERMUDELOR

          Perimetrul considerat periculos este incadrat de Miami, Puerto Rico si Insulele Bermude. Triunghiul Bermudelor este insa un nume contemporan. Zona nu este o fabricatie noua a oamenilor dornici sa devina faimosi, exista o serie de pareri care arunca intregul fenomen in carca erorii umane, a minciunilor, informatiilor false si a altor motive.  Triunghiul Bermudelor era cunoscut din vechime sub numele de Triunghiul Diavolului. Cele mai multe rapoarte despre disparitiile navelor si avioanelor vin din secolul XX, dar prima mentiune a unor probleme in triunghi a fost facuta de nimeni altul decat Cristofor Columb.  Celebrul explorator a notat o serie de probleme care au aparut la trecerea sa prin Marea Sargaselor. Busola se comporta ciudat,  spunand la un moment dat ca nu busola ar fi de vina, ci mai degraba Steaua Nordului care isi schimba pozitia. A doua problema a fost vremea foarte calma, marinarii find ingrijorati ca la intoarcere nu vor avea suficient vant. Cu toate acestea au fost loviti de valuri destul de mari, desi vantul nu batea deloc. O a treia mentiune a lui Columb este si cea mai ciudata, dar si cea mai enigmatica. Marinar cu experienţa, Columb a spus ca a vazut o lumina la orizont, fara nici o sursa aparenta. Cercetatorii contemporani sunt de parere ca acesta a vazut probabil focurile unor pescari, de pe insulele din apropiere, dar Columb a gasit plajele pustii, fara locuitori.

    Al doilea caz, care a definit Triunghiul Bermudelor drept unul dintre cele mai mari enigme ale secolului XX de pe Pamant, este cel a zborului 19. Un exercitiu al Marinei americane s-a transformat intr-un mister după ce, cinci bombardiere TBM Avenger au disparut, fara urma, pe data de 6 decembrie 1945. Cazul este cu atat mai interesant din cauza faptului ca un avion trimis in cautarea lor a disparut la randul sau.  In cartea Lumi Galactice scrisa de Doru Davidovici se gaseste o transcriere a discutiilor dintre piloti si turnul de control. Pe langa faptul că pilotii au raportat ca busolele nu mai functioneza, două relatari au atras atentia. Comandantul escadronului spune, de mai multe ori, ca nu reuseste sa gaseasca soarele pe cer si nimic nu arata asa cum ar trebui. Conversatia se incheie cu o afirmatie bizara: “Am ajuns la apa alba”.

   Din nefericire pentru fanii triunghiului, in relatari care mai apoi s-au transformat in legende, s-au strecurat si erori. Cel mai rasunator caz al vasului de peste 280 de tone, Mary Celeste, gasit fara nici un om la bord, in anul 1872. Este doar o confuzie de nume. Mary Celeste a esuat de fapt in largul coastei Portugaliei. Un alt vas, cu numele de Mary Celeste, a esuat pe un recif de langă insulele Bermude, in 1864, de unde si confuzia.  Ultimul caz inregistrat a fost pe data 15 decembrie, 2008. Un avion englezesc, BN-2A MK III, a disparut in triunghi, la circa 12 mile nautice de insulele Caicos. Pilotul si 11 persoane au fost date disparute si nu s-a putut recupera nimic din avion.  In Triunghiul Bermudelor se crede ca au disparut, fara explicatie, in 300 de ani, circa 2000 de nave si avioane. Pe de alta parte, compania de asigurari  Lloyd’s din Londra a declarat ca in zona respectiva nu a fost un numar semnificativ de disparitii , ţinand cont de volumul mare de nave si avioane care strabat zona.  Principala cauza invocata a presupuselor disparitii, care face si cea mai mare credibilitate in general, este Atlantida, continentul scufudat mentionat de Platon. Aparent acesta inca mai are o influenta nefasta supra oceanului. In “coltul opus”, al pragmatismului, principala cauza invocata pentru disparitia navelor sunt zacamintele de metan, gaz care poate schimba densitatea apei, facand foarte usoara scufundarea. Cei care cred in conspiratiile mondiale sunt chiar de parere ca Statelor Unite si Marea Britanie stiu de fapt care este adevarul.  Indiferent de cauze, paranornamale, pragmatice sau extraterestre, Triunghiul Bermudelor va fascina mult timp de acum inainte civilizatia umana.                 sursa  relitatea.net

ENIGMA CERCURILOR DIN LANURILE DE CEREALE

          In urma cu un an, cercuri concentrice bizare au aparut pe un camp din apropiere de Barbury Castle, Marea Britanie. Cativa specialisti, printre care si un astrofizician american, s-au deplasat la fata locului, descoperindu-se, in final, faptul ca cercurile ascund un mesaj secret. Astrofizicianul Mike Reed priveste hipnotizat reprezentarile circulare, atipice in raport cu faimoasele si demitizatele agroglife din celelalte campuri ale Marii Britanii. Cercul de baza, cu un diametru de 5.000 de metri, perfect conturat, ascunde alte cateva „cercuri” concentrice rasfrante.  Au fost fotografiate din elicopter imagini de inalta definitie, studiate apoi pe calculator. In total, 10 cercuri, care par sa ascunda un mesaj secret. In mijloc se afla un mic rond. Ce poate semnifica? Ar putea fi... virgula unui numar? In acest caz segmentele de cercuri delimitate de „crestaturi” n-ar putea oare reprezenta cifrele ce formeaza numarul? Primul segment ce pleaca din centru e mai lung decat urmatorul si mai scurt decat cel de-al treilea. Intuitia cercetatorului l-a condus spre faimosul pi (3,14), ce reprezinta raportul dintre circumferinta unui cerc si raza sa.  Dotat cu o rigla si un creion, acesta traseaza pe o fotografie imprimata, raze ce pornesc din centrul figurii. Raze pe „care le trece metodic prin crestaturi”. Cercul lui Mike apare divizat in opt sectoare: sase mici si doua mari, pe care le imparte pe rand in doua. Si surpriza! Cele zece sectoare pe care le obtine au acelasi unghi! Numara apoi sectoarele pe care le contine fiecare parte de cerc delimitata de crestaturi. In centru se afla trei, iar spre margini, inca cinci. Sunt primele trei cifre ale faimosului PI! Sunt urmarite apoi segmentele cercurilor si sectoarele pe care le contine fiecare.  Pe masura ce, cifrele se aduna, emotiile sale se intensifica. Sunt exact urmarea cifrelor lui  PI: 3,14159265. Incredibil! In aceste configuratii era un mesaj ascuns. Si Mike l-a descoperit! Cine a putut desena o figura atat de ingenioasa intr-un camp cu cereale? Oamenii, desigur. Toata lumea cunoaste numarul  PI cel care i-a fascinat pe matematicienii Greciei antice.

  In 1991, doi pictori englezi respectabili, Doug Bower si Dave Charley, si-au marturisit faptele. Cu ajutorul unui material rudimentar, au fost capabili – si au facut demonstratia – sa traseze cercuri gigantice. Mai intai, au desenat o figura pe o foaie de hartie, apoi au calculat dimensiunile reale ale fiecarui motiv pe teren. Au iesit pe camp, inarmati cu instrumente de masurare si o gramada de tarusi pentru a jalona punctele strategice ale figurii, folositi totodata drept ghizi pentru a putea culca la pamant graul copt, cu o scandura. Spirale, romburi, rozete... zeci de figuri uimitoare, aparute in campurile din sudul Angliei, opere de arta ale unor pasionati de geometrie.

  Cu toate astea, astrofizicianul nu crede intr-o astfel de explicatie, in cazul cercului din Barbury Castle. In opinia sa, agroglifele trasate de oameni au alte caracteristici: plantele sunt in cea mai mare parte rupte de tavalugul scandurilor. Pe alocuri, se observa urme de pasi pe care farsorii n-au reusit sa le stearga. Aici, la Barbury Castle nu exista nici o urma, tijele lanului de grau fiind culcate delicat la pamant, fara a fi rupte. Mike Reed e convins ca acest mic cortegiu de agroglife nu are o explicatie rationala. S-a observat ca tijele cerealelor prezinta unele malformatii ciudate: sunt anormal intinse (lungite) ca si cum ar fi fost supuse unei calduri puternice. Si surpriza, s-a mai observat faptul ca unele locuri sunt incarcate de electricitate.  Aceste bizarerii coincid cu unele marturii ale agricultorilor care au relatat faptul ca au fost uluiti sa vada intr-o noapte, o lumina puternica, un fel de minge de foc care a aparut brusc pe camp. Ca printr-un miracol, a doua zi a aparut aceasta agroglifa in cultura de grau.

  Unii cercetatori americani sunt convinsi ca la originea acestui fenomen se afla o... tornada. Ca aerul din inalta atmosfera ar fi produs violente descarcari electrice la nivelul solului, producand caldura si lumina.

Mike Reed, stupefiat in fata unei explicatii atat de nerealiste si puerile, zambeste ironic. Ce legatura poate fi intre o tornada si geometria asta realizata cu migala? Intre tornada si  PI? Asadar, cine a facut agroglifele? Extraterestrii dornici sa comunice cu noi? Aceasta e convingerea lui Mike Reed. „Un lucru e sigur, spune el, aici e vorba despre o inteligenta care a desenat cercurile si care incearca sa comunice cu noi. Probabil de mai multa vreme decat credem, pentru ca prima agroglifa descoperita dateaza din secolul XVIII.” (Intr-o gravura din 1678 e reprezentat un diavol in timp ce facea cercuri cu coasa intr-un lan de ovaz.) Astrofizicianul american va reexamina imaginile celorlalte agroglife din Anglia, in speranta ca va gasi si alte mesaje ascunse.            sursa MAGAZIN